Fara nord si fara sud

  Lumea s-a schimbat tampesc de mult in jurul meu in ultimele zile.Vad oameni care-si vomita ultimele sperante, vad oameni hiperventilati care se zbat sa scape, vad aratari.Se pierde, se castiga, sunt mai galagiosi ca oricand, mai fericiti ca oricand, mai nervosi ca oricand.E ca la musuroiul de furnici, stii ce zic: nimeni nu sta, nimeni nu zambeste, nici nu stiu daca mai respira.Nu fac nimic, dar sunt toti asa de agitati, incat ai zice ca lumea sta sa se-ndoaie de frica lor.
   Eu-s mai lipsita de stabilitate ca oricand, creierul meu e-un turture pe-o bucata de gresie trantita in loess.Nu stiu la care sa ma uit intai, nu stiu pe care s-ascult intai si sunt asa multe intamplari, ca aproape nici nu mai tin minte pentru cine trebuia sa ma bucur, pentru cine sa plang, care-a pierdut, cine, ce a castigat.
    Incep sa ma gandesc, zau, incep chiar sa ma tem ca cei care-au castigat vor pierde si ei in curand; si-atunci vor deveni toti si mai galagiosi; o apatie galagioasa.
     N-am timp, n-am timp sa fac nimic, pentru ca tocmai nu fac nimic,N-am mai vazut un film de saptamani, n-am mai citit poeti de zile, n-am mai inchis ochii sa ma vand unor piese, n-am mai intalnit asa de multi oameni interesanti ca inainte; patez jenant foi.
     Astept ca un mort sub piatra lui, astept sa ma traga cineva de guler si sa ma scoata din mediocritate.Ii simt deja ghearele incovoiate de iela scrijelindu-mi esofagul.incep sa put a lumanare stinsa si mi-e teama; si nu fac nimic.
    Sughit de-acum ca nu mai am rezerve de aer.Oamenii destepti, cu mult timp, aia linistiti carora timpul uita sa le sfarame teasta, sa le sfarame elanul, oamenii astia sunt zacamintele mele de aer.
     Astept sa vina careva sa ma amuze, astept sa-mi vorbeasca mult, mult cat lumea si sa nu se mai opreasca pana cand din cuvintele lui nu s-or face paturi; paturi in care sa ma invelesc, paturi pe care sa le scutur peste lume, sa infasor Pamantul asa cum bunicul ei infasura gutuile iarna.
    Si sa taceti deodata toti, iar eu sa inteleg ce e in jurul meu, eu sa am timp, eu sa ma depasesc.
   Aduceti-i la mine pe aceia care m-ar putea motiva, dati-mi sangele lor, carnea lor, prezenta lor!Am sa le dau suflarea mea.

Am sa-mi pictez tumoarea intr-o tumoare si am sa-i pacalesc pe toti(Am ajuns sa dau citate din mine, nu-i bine, nu-i bine.